Recent Save Chișinău (A. O. Salvați Chișinăul) împreună cu – ICOMOS Moldova, UrbanLab, Centrul de Urbanism, Platzforma, Primăria mea și Cetățean Activ am lansat un demers care vizează elaborarea unei politici publice în domeniul protecției patrimoniului.

Din păcate mulți au ignorat o mare parte din demers și s-au axat doar pe subiectul „Moratoriu pentru 1 an în centrul istoric”.

Pentru că au fost răspândite mai multe informații care nu sunt adevărate și nu au argumentare juridică, ne-am gândit că e cazul să dăm câteva explicații.

  1. Legea prevede posibilitatea de interzicere temporară a construcțiilor în câteva cazuri.

Interdicția temporară de a construi este prevăzută atât în cadrul legal local cât și în recomandările internaționale, atâta timp cât aceasta este argumentată. Reamintim că nucleul istoric nu reglementat în nicio documentație de urbanism!

2.

Nicio lege nu prevede expres interzicerea lucrărilor de construcție în nucleul istoric, obiectivul cu nr. 308 din Registrul Monumentelor Republicii Moldova.

Textul articolului 4 alin. 1 din Legea nr. 163/09.07.2010 privind autorizația executării lucrărilor de construcție (“Legea 163/2010”) nu prevede o interdicție expresă de a construi în lipsa PUZ-ului. Formularea „certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului” este interpretabil și poate fi citit și în sensul în care permite elaborarea certificatului de urbanism pe baza documentației de urbanism disponibile la acel moment (PUG), absența unui PUZ neputând reprezenta un impediment. Mai mult decât atât, de la intrarea în vigoare a acestor modificări au fost eliberate certificate de urbanism în perimetrul Nucleului Istoric! Nu există nicăieri, nicio provedere legală în care se stipulează pentru care obiecte se pot elibera documentații de urbanism și pentru care obiecte nu.

3.

Așa cum am indicat și în demersul nostru, Moratoriul să permită lucrările de întreținere, reparație și conservare în cadrul Nucleului Istoric, doar în baza avizului CNMI (Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării), și care îndeplinesc cumulativ câteva condiții (condițiile le-am scris în demers).

4.

Solicitarea are în vedere o durată maximă a Moratoriului de 1 an. În recomandările expertizelor elaborate pentru programele UNDP găsim un termen de doi ani. Conform art. 47 din legea 835 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului „interdicţia temporară de construire poate fi prelungită cel mult o dată pentru acelaşi motiv, pe termen limitat, după care îşi pierde efectul.”

5.

Cel mai răspândit argument dintre toate este faptul că Moratoriul ar încălca dreptul la proprietate.

Conform art. 1 alin. 2 din Protocolul 1 la CEDO, adoptarea unui act necesar reglementării folosirii unor terenuri sau construcții conform interesului general în domeniul urbanistic nu ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate, ci doar o limitare permisă a acestuia.

6.

Moratoriul nu este scopul acestui demers. Moratoriul este un instrument care ar permite reglementarea nucleului istoric, așa cum o cere cadrul legal național precum și cel internațional din domeniul protecției patrimoniului.


Dezvoltarea urbană durabilă nu poate fi asigurată din moment ce o zonă atât de importantă precum este Nucleul Istoric nu este reglementată în documentațiile de urbanism.

Aici puteți citi integral demersul nostru!

Lasă un comentariu