Consiliului Municipal Chișinău

Guvernului Republicii Moldova

Parlamentului Republicii Moldova

Noi, reprezentanții societății civile (Platforma „Save Chișinău”, ICOMOS, A. O. Urban Lab Chișinău, A. O. Centrul de Urbanism, A. O. Primăria Mea, Grupul Civic pentru Patrimoniu, A. O. Centrul de Politici, Inițiative și Cercetări Platforma, Mișcarea Occupy Guguță, Inițiativa Civică Orașul Meu Drag, A. O. Cetățean Activ și Oficiul Civil), 

Având în vedere că:

  1. Unul dintre rolurile de bază în protejarea patrimoniului cultural imobil, în conformitate cu bunele practici internaționale și cu prevederile legislației naționale, îl deține administrația publică locală;
  2. Obiectivul cu nr. 308 din Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat (Registrul Monumentelor)  care înseamnă Nucleul Chişinăului cuprins între următoarele străzi: str. Alexei Mateevici – str. Mihai Viteazul – str. Ivan Zaikin – str. Albişoara – str. Cheiului – str. Ismail – bl. Ştefan cel Mare și Sfânt – str. Ciuflea („Centrul Istoric”), reprezentat prin trama stradală cu fondul constituit, scuarurile şi monumentele păstrate în sit, continuă să fie degradat și distrus de presiunea exercitată de companiile imobiliare, nefiindu-i asigurată protecția legală și dezvoltarea durabilă atribuită prin Legea privind ocrotirea monumentelor nr. 1530 din 22 iunie 1993;
  3. Autoritățile publice nu dispun de niciun document de politici locale din domeniul protejării și dezvoltării durabile a Nucleului Istoric și altor bunuri protejate, de interes public național sau local din oraș;
  4. Dezvoltarea Chișinăului conform modelului monocentric, când toate funcțiunile general urbane și funcțiunile general naționale (administrative, comerciale, bancare etc.) sunt continuu concentrate pe teritoriul Nucleului istoric, duce în mod inevitabil la distrugerea graduală a Nucleului istoric, generând și grave probleme urbanistice la nivel de oraș, cum ar fi: congestionarea traficului, incapacitatea spațiului de a răspunde nevoilor populației, insuficiența spațiilor pentru amenajarea zonelor verzi necesare conform normelor etc.;
  5. Unicul plan strategic referitor la Nucleului Istoric și a elementelor lui constitutive: Planul Urbanistic General al mun. Chișinău și Regulamentul Local de Urbanism adoptat în 2007, încalcă rigorile internaționale și naționale de protecție a patrimoniului cultural și exprimă din plin, în contradicție cu Hotărârea din 1993 a Parlamentului Republicii Moldova de includerea lor spre protecție în Registrul Monumentelor, viziunea distrugătoare asupra viitorului acestora;
  6. Nici măcar spațiile verzi din cadrul Nucleului Istoric nu sunt scutite de presiunile imobiliare, riscând să fie parțial distruse și mutilate, afectându-li-se destinația de spații de odihnă și recreere și statutul individual de protecție stabilit de Parlament (insistența de a se construi clădiri supradimensionate pe teritoriul istoric al Grădinii publice Ștefan cel Mare și Sfânt este simptomatic în acest sens);
  7. Distrugerea sau deteriorarea patrimoniului cultural are un impact ireversibil asupra realizării drepturilor culturale ale omului, în particular a dreptului acestuia de a avea acces și a se folosi de patrimoniul cultural, în calitatea lor de drepturi componente ale drepturilor universale ale omului, fapt stabilit prin Rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului a Organizației Națiunilor Unite nr.33/20 din 30.09.2016 privind drepturile culturale și protejarea patrimoniului cultural;
  8. Republica Moldova este membru a Consiliului Europei, ONU și UNESCO, și nu poate la nesfârșit să ignore documentele din domeniul protejării patrimoniului cultural, orașelor și spațiilor istorice emise de aceste prestigioase organisme internaționale, respectiv, trebuie să-și onoreze obligațiile asumate, ce decurg din statutul său de membru și care tratate internaționale au fost ratificate de  Republica Moldova. 
  9. În data de 21 mai 2019, la Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a fost înregistrat cu numărul 50 proiectul „privind instituirea unui moratoriu asupra autorizării și continuării executării unor lucrări de construcție în mun. Chișinău” („Proiectul de Lege privind Moratoriul”);
  10. Pe 13 februarie 2020, Proiectul de Lege privind Moratoriul a fost retras din Parlament;

SOLICITĂM

  1. Instituirea unui moratoriu („Moratoriul”) prin care să fie sistate pe o perioadă maximă de 1 (unu) an toate procedurile de construcție și demolare în perimetrul Centrului Istoric al Chișinăului care reprezintă Obiectivul cu nr. 308 din Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat  (Nucleul Chişinăului cu amplasamentul cuprins între str. Alexei Mateevici – str. Mihai Viteazul – str. Ivan Zaikin – str. Albişoara – str. Cheiului – str. Ismail – bl. Ştefan cel Mare și Sfânt – str. Ciuflea, reprezentată prin trama stradală cu fondul constituit, scuarurile şi monumentele păstrate în sit).
  2. În termenul cel mai scurt, dar nu mai târziu de 1 (unu) an de la adoptarea Moratoriului, elaborarea și adoptarea unei politici publice municipale de protejare a patrimoniului cultural imobil, care să includă:
    1. studiu de fundamentare istorico-arhitectural al nucleului istoric și al zonei lui de protecție;
    2. documentația de urbanism pentru Centrul Istoric care să corespundă principiilor și rigorilor internaționale de protecție a patrimoniului cultural și natural.

În acest context, precizăm următoarele:

Pentru a atenua impactul asupra cetățenilor, agenților economici și asupra altor actori implicați, propunem următoarele măsuri:

  1. Moratoriul privind sistarea lucrărilor de construcție și demolare să vizeze doar Centrul Istoric al Chișinăului; 
  2. Moratoriul să fie instituit pe durata unui an de la data intrării sale în vigoare;
  3. În cazul în care documentația de urbanism pentru Centrul Istoric va fi adoptată și va deveni aplicabilă într-un termen mai scurt de un an de la data intrării în vigoare a Moratoriului, acesta din urmă să înceteze să producă efecte la data intrării în vigoare a respectivului PUZ;
  4. Moratoriul să nu producă efecte asupra acelor activități de construcție sau demolare pentru care la data intrării în vigoare a Moratoriului au fost obținute și sunt deținute în mod legal autorizațiile corespunzătoare de construire sau, respectiv, de demolare;
  5. Moratoriul nu produce efecte asupra lucrărilor de infrastructură și rețele inginerești;
  6. Moratoriul să permită lucrările de întreținere, reparație și conservare în cadrul Centrului Istoric, doar în baza avizului CNMI (Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării), și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
    1. nu modifică regimul de înălțime actual pentru cladirile existente al Centrului Istoric;
    2. dacă sunt necesare pentru a preveni degradarea monumentelor individuale listate în Registrele de protecție naționale și locale. 
    3. în cazul în care lucrările pentru monumentele individuale nu includ intervenții ca: mărirea suprafeței construite, supraetajare, modificarea tâmplăriilor, tencuielii, modificarea aspectului fațadelor, schimbarea învelitorii acoperișurilor, modificarea gardurilor și porților, modificarea mobilierului fix (sobe istorice, balustrade etc.), instalarea echipamentelor tehnice pe fațade (aparate de aer condiționat, publicitate, etc.).

Vă rugăm să aveți în vedere Anexa 1 și Anexa 2 în care am reflectat argumentele juridice în susținerea demersului nostru, inclusiv prin motivarea faptului că prin instituirea Moratoriului nu vor fi încălcate drepturile de proprietate ale proprietarilor de terenuri și/sau construcții din zonă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s