
Ultimul timp am încercat să adun contraste. „Contrastele” centrului istoric.
În ghilimele pentru că contrastele pot fi și exemple bune. Nu și în cazul nostru.
Contraste care nu-s nici pe departe despre un proces de dezvoltare urbană durabilă. Nici pe departe despre arhitectură integrată în peisajul urban deja existent, ci despre lipsa de viziune a „dezvoltatorilor” orașului, indiferența față de identitatea și istoria capitalei noastre, dar mai ales e despre corupție și interesele materiale care primează în orice listă de priorități a unora.











Legea ocrotirii monumentelor interzice amplasarea unor astfel de clădiri în centrul istoric, acest lucru însă nu se reflectă și în Planul Urbanistic General și asta e una din cauzele haosului din centrul capitalei.
Nu există nicio viziune și nicio strategie. Există doar clădiri care apar din interese materiale nu și din interese de dezvoltare pe termen lung a orașului nostru. Cu siguranță că aceste proiecte trebuie să existe, dar NU în nucleul istoric.
Întrebarea mea ar fi: cum trec aceste proiecte de toate consiliile, departamente, agenții?
Mai mult despre situația „centrului istoric” citiți și AICI.