Cercetare, Edu, heritage, old chisinau, patrimoniul cultural

Ce se întâmplă cu patrimoniul cultural construit? (Partea I)

Cum credeți cine se face responsabil pentru situația deplorabilă în care se află Centrul Istoric al Chișinăului?  Ministerul? Primăria? Proprietarii? Noi toți? Eu am tot încercat să-mi răspund la aceste întrebări de-a lungul timpului. 

IMG_7846 copy

De cele mai multe când undeva se demolează vreun monument de arhitectură (cu sau fără intenție) toate privirile se îndreaptă spre Autoritate Publică Centrală – nemijlocit spre MECC și instituțiile de profil care se subordonează acestuia. Ceva timp în urmă în vizorul activiștilor și localnicilor era și Primăria Chișinău în frunte cu Primarul și Arhitectul Șef al orașului (cazul Poștei Vechi). Recent am adresat o întrebare followerilor Save Chișinău care suna cam așa: „Cine se face vinovat de situația monumentelor de arhitectură?” 90% din cei care au răspuns confirmă ceea ce scriam mai sus – că autoritățile sunt cele care se fac vinovate de situația precară a patrimoniului nostru cultural construit.

Însă, mi-a trebuit ceva timp și explicația specialiștilor din domeniu ca să înțeleg că de fapt nu există un singur subiect responsabil de protecția și valorificarea patrimoniului cultural construit.

În linii generale, la baza sistemului protecției patrimoniului cultural construit sunt trei mari piloni: Autoritățile Publice Centrale, Autoritățile Publice Locale și desigur Societatea Civilă. Conlucrarea eficientă dintre aceștia asigură în primul rând existența monumentelor de arhitectură, valorificarea dar și integrarea acestora în viața de zi cu zi a localnicilor.

1

Dacă în cazul APC și APL care sunt direct implicate în toate procesele de salvgardare a patrimoniului cultural construit, probabil că nu-i tocmai evident rolul societății civile în acest „triunghi” frumos. Societatea civilă este cea care pune presiune pe cei doi piloni ca lucrurile să se miște într-o direcție sau alta. În cazul în care gradul de conștientizare va atinge o cotă mai mare, atunci societatea civilă va fi cea care va pune la îndoială, va cere, va contesta deciziile autorităților, va propune, va protesta, va susține etc.  Acest lucru poate fi făcut prin intermediul unor grupuri, ong-uri, mișcări și asociații. Dar nu numai… 

4

Este important să indicăm aici că proprietarii de monumente de arhitectură au rolul lor în sistemul de protecție a patrimoniului cultural construit. Proprietarii sunt cei care folosesc aceste bunuri în diferite scopuri, fie pentru uz de abitație, fie incluzând aceste bunuri în diferite activități economice (de la transmiterea în folosință altor persoane, până la desfășurarea diferitor activități de producție, comercială, social etc.). Le vom dedica și acestora un articol aparte. Dar să revenim la cei trei piloni.

2

De la Societate civilă trecem la ceilalți doi mari piloni – Autoritatea Publică Centrală și Autoritatea Publică Locală. În următoarele două articole vom scrie mai detaliat despre ceilalți doi piloni, instituții, atribuții etc. Până atunci, o să facem o distincție generală:

  • APC – elaborează politica de stat în domeniul protejării monumentelor istorice și urmărește ca aceasta să fie pusă în aplicare. 
  • APL – are obligația de a elabora strategii care implementează acele politici elaborate de APC, plus APL, asigură încorporarea prevederilor politicilor naționale în strategiile de dezvoltare urbană, aprobă regulamente de urbanism având scopul protejarea monumentelor și asigură gestionarea și controlul prin documentele permisive și a procesului de recepție.

3

Toți acești actori au un rol mai mic sau mai mare în domeniul protecției patrimoniului cultural construit.

Ce avem noi?

  • Avem o lege din 1993 pentru protecția monumentelor și convenții internaționale semnate. Avem regulamente și alte legi care vizează direct situația monumentelor de arhitectură.
  • Avem trei piloni care nu cooperează între ei.
  • Avem APL-uri absente în totalitate din procesul de protecție a patrimoniului cultural construit. Mai mult decât atât, de cele mai multe ori acționează în detrimentul patrimoniului cultural. APL poate acționa sau nu acționa, poate oferi autorizații sau nu în baza Documentației de urbanism (Plan Urbanistic General, Regulamente Loale de Urbanism etc.). 
  • Avem Documentație de urbanism (PUG-uri, Regulamente Locale de Urbanism etc.) care nu reglementează zonele protejate și  nu urmărește principiile naționale și internaționale de protecție a patrimoniului.
  • De această lacună se folosesc unii actori care „vor dezvolta orașul” cum știu ei mai bine. Adică plasând blocuri rezidențiale, centre comerciale și tot felul de clădiri de business centre în Centrul Istoric. Este o tradiție mai veche sovietică, de a crea un nou centru ignorându-l pe cel vechi cu imobilele și regulile sale. 
  • Avem instituții de profil subordonate MECC, care nu acționează în conformitate cu legea ocrotirii monumentelor dar și cu regulamentele acestora (vom enumera ulterior instuțiile de profil precum și atribuțiile lor).  AIRM – Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor este  instituția subordonată MECC cu o serie de atribuții în domeniul protecției patrimoniului cultural construit. Ca să dăm un exemplu, este obligată să conteste toate aceste autorizații ilegale emise de APL-uri, conform legii ocrotirii monumentelor. Dar ce poate reprezenta o contestație în fața unei justiții neechitabile?  E ca o loterie. Deși ne-am putea încerca norocul ori de câte ori ar fi nevoie. Despre atribuțiile instituțiilor subordonate MECC vom scrie pe larg ulterior.
  • În afară de Instituțiile de profil avem CNMI – Consiliului Național al Monumentelor Istorice, care funcționează pe lângă minister ca și organism de specialitate, fiind autoritatea ştiinţifico-metodică în domeniul protejării de stat a monumentelor istorice. Și CNMI are o serie de atribuții. În prim-plan desigur că sunt avizele de documentație pe care le adoptă (iar Ministerul Culturii le aprobă). Unele din ele au fost destul de controversate, care nu corespund nicidecum cu legea ocrotirii monumentelor, dar avem și răsunătoare cazuri când a dat aviz negativ unor proiecte doar că APL-ul n-a considerat de cuviință să le ia în considerare. Apropo, toate acele autorizații de demolare fără avizul pozitiv de la CNMI sunt considerate ilegale și au putut fi contestate. Acest lucru nu s-a întâmplat…
  • Imobilele istorice în continuare se demolează (chiar dacă ultimii zece ani a scăzut considerabil numărul demolărilor). Cea mai recentă demolare a avut loc la începutul lui iunie 2019, când a fost demolată clădirea de pe strada Tricolorului cu nr. 32. Chiar dacă PUG nu conține acele restricții de care ziceam mai sus, monumentele de arhitectură sunt protejate prin Lege! Iar pentru încălcări, inclusiv pentru autorizații și demolări ilegale, trebuie să existe tragere la răspundere. Iar acest lucru nu se întâmplă…

7

Acest articol este primul din seria celor menite să îmbunătățească înțelegerea sistemului de protecție și valorificare a Patrimoniul Cultural Construit.

Autor: Anetta Dabija

Consultat și revizuit de: Svetlana Dogotaru, Sergius Ciocanu

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s