Într-unul din articolele anterioare am scris despre arhitectura neoromânească din perioada interbelică din Chișinău. După cum am menționat unul din arhitecții care au ”adus” și promovat acest curent, stil de arhitectură în Basarabia a fost Nicolae Mertz. Aproape toate clădirile neoromânești care ne-au mai rămas din Chișinău sunt proiectele acestuia. Din păcate în sursele online sau cele scrise nu prea găsim multe informații despre viața, activitatea sau alte proiecte ale arhitectului.

legitimatie

Ca o ironie a sorții am reușit să o contactez pe strănepoata lui, Valentina care de asemenea este arhitect și activează la Cluj. Tocmai mulțumită ei am reușit să obțin ceva mai multă informație și câteva poze din viața și activitatea arhitectului.

Arhitectul Nicolae A.Mertz s-a nascut în anul 1890, 7 martie -pe stil vechi- în localitatea Herson (Ucraina). A crescut în orasul Chișinău alături de parinții Alfons și Stefania, surorile Stefania și Antonina si fratele Cazimir. A urmat cursurile școlii primare și gimnaziale între anii 1901-1910 tot în Chișinău. Studiile superioare le-a urmat la facultatea de arhitectură din Sankt Petersburg. Aici a cunoscut-o pe viitoarea lui soție Eva Kobelețki.

unu
Câteva poze din studenție.

Datorită situației deosebit de tensionate din acei ani, a decis să se întoarcă în Chisinau împreună cu soția. Aici i s-au nascut cele doua fiice Valeria 1918 si Inna 1921. Acestea au studiat la Liceul Principesa Dadiani din Chișinău.

Activitatea profesionala s-a desfășurat ca liber profesionist si ca profesor de matematică la Colegiul Technicum.

patru

Cel mai probabil devine directorul Colegiului după cum este indicat într-un ziar mai vechi.

13023556_1044480558941143_1913909035_n

De la Colegiul Technicum la Corpul Arhitecților din România! 

Nu cunosc dacă Nicolae Mertz a făcut studii și la Academia de Arhitectură din București dar impresioant este faptul că din 1933  Nicolae Mertz este înscris în Corpul Arhitecților din România  iar acest lucru ne-o confirmă scrisoarea semnată de rectorul de atunci al Academiei de Arhitectură, Petre Antonescu cât și legitimația acestuia. De menționat este faptul că la acel moment arhitectura reprezenta un domeniu important pentru Guvernul României, tocmai pentru că și prin arhitectură se dorea exprimarea identității naționale. (Corpul Arhitecților din Serviciile Publice este înființat în 1932 și era organizat sub criteriul sediului profesional al arhitecţilor, pe oraşe şi pe provinciile istorice ale României, Bucureşti, Vechiul Regat, Transilvania, Moldova, Bucovina şi Basarabia).

legitimatie2

Este perioada în care Nicolae Mertz aduce neoromânescul la Chișinău. Care de altfel, a mai rămas și azi.

cats

Însă în anul 1944 s-a refugiat cu familia în România unde a activat și a locuit în București și Craiova. A decedat în noimebrie  1947 fiind înmormântat în Cimitirul sf.Vineri din București.

Nu am reușit să obținem schițe ale acestor proiecte însă de câteva din ele s-au mai păstrat:

Mi se pare imrpesioanntă istoria arhitectului dar și mai impresionant este faptul că a fost printre cei care a lăsat ceva Chișinăului din acea perioadă despre care se cunoaște însă prea puțin.

p.s. țin să mulțumesc mult doamnei Valentina pentru toate aceste minunate poze!

2 gânduri despre „Arhitectul Chișinăului Interbelic – Nicolae Mertz

  1. Nicolae Mertz a fost principalul arhitect interbelic al Chişinăului, însă Basarabia, din nefericire, a fost cea mai înapoiată regiune din România, asta din cauza ocupaţiei ruseşti, pe timpul căreia nu a existat studii în limba română, spre deosebire de Transilvania, Banat, Bucovina sau Vechiul Regat. Dacă să luăm în consideraţie că Chişinăul era al doilea oraş după numărul de populaţie în România şi să luăm ceea ce s-a construit, se poate de zis că în capitala Basarabiei nu s-a construit nimic, şi asta din cauza că sub ocupaţia rusească nu s-a predat limba română, oamenii pur şi simplu erau inculţi.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Articolul acesta nu e despre faptul cum erau oamenii în Basarabia sau din alte regiuni ale României și nici nu am făcut și nici nu vreau să fac vreo comparație între orașele României de atunci. Eu nefiind arhitect îmi dau seama că orice fel de comparație e absolut nelalocul ei (din multe, multe motive). Aici am scris despre un arhitect care a lăsat ceva în Chișinău (după mine nu puțin!!) în perioada interbelică. Cam asta. Comentariile gen ”oameniii erau inculți” ar fi logice și relevante la alte articole 🙂 …aici e despre altceva.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s